În perioada 6-7 noiembrie, membrii echipei de cercetare a proiectului “Înțelegerea Frontierei romane din Dacia: fortificaţia militară ANGVSTIA și funcțiile Limesului în sud-estul Transilvaniei” au participat la Sesiunea Științifică a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni «Înțelegerea Frontierelor Romane în Sud-Estul Transilvaniei». Manifestarea științifică a reunit cercetători, arheologi și experți în domeniu, oferind participanților cadrul propice pentru a prezenta și dezbate ultimele descoperiri.
Alexandru Popa a prezentat lucrarea „Castrele de la Boroşneu Mare, Comolău, Baraolt – Stadiul cercetărilor la finalul Dosarului de înscriere în Lista UNESCO.” și Mátyás Bajusz a prezentat lucrarea „Noi cercetări în castrul de la Olteni şi împrejurimile lui.” stabilind astfel contextul în care are loc proiectul nostru de cercetare.
Scopul conferinței a fost de a prezenta și discuta cele mai recente rezultate ale cercetării și teoriile privind frontierele romane din SE Transilvaniei. Aria de cercetare, S.E. Transilvaniei, este definită drept arealul din zona Carpaților de Curbură. Geografic ea este formată din depresiunile Tg. Secuiesc și Depresiunea Bârsa şi este cuprinsă între castrele auxiliare romane de la Brețcu, Olteni, Hoghiz și Râșnov. Astfel, din punct de vedere spațial, zona de cercetare reprezintă o „microregiune identitară”. Datorită acestui specific, studierea frontierelor romane din sud-estul Transilvaniei oferă perspective valoroase asupra aspectelor militare, politice, economice și culturale ale acestei regiuni în relaţia cu provincia Dacia, cu Imperiul Roman în general, precum şi cu vecinii acestuia. Context în care proiectul nostru se înscrie cu succes.
A doua lucrare prezentată de liderul de proiect, Alexandru Popa – „Probleme de cercetare ale zonei Breţcu-Oituz” a adresat în mod specific situl de la Brețcu și provocările cu care acesta se confruntă, din perspectiva cercetării și a interpretării rezultatelor obținute până la acest moment.
Membrii proiectului Ioana-Daniela Dulama și Ioan-Alin Bucurică au prezentat lucrarea: “Analiza fosforului în arheologie – stadiu actual şi perspective”, rezultat al unei documentări ale articolelor publicate cu privire la analizele de fosfor aplicate în studiul siturilor arheologice, dar și al materialelor de patrimoniu. Astfel, au fost identificate principalele aplicații ale determinărilor de fosfor, precum și tehnicile analitice utilizate. În prezentare au fost expuse câteva studii de caz reprezentative și problemele identificate cu privire la tehnicile de determinare a fosforului. În finalul prelegerii, au fost prezentate câteva idei pentru îmbunătățirea metodelor aplicate în arheologie și arheometrie, inclusiv propunerea de elaborare a unui ghid de bune practici de determinare a fosforului.
Andrea Popa a prezentat comunicare „Managementul integrat al siturilor Frontierelor Daciei Romane din SE Transilvaniei. Primele impresii de după înscrierea în Lista UNESCO.” Din perspectiva relației cu comunitățile locale, în special cu publicul non-academic. Unul din obiectivele proiectului nostru își propune să aducă mai aproape acest public de înțelegerea rezultatelor științifice, care vin să spună povestea reală, documentată și dovedită, a unei moșteniri culturale ce aparține comunității locale.
Ca de fiecare dată, în urma Sesiunii Științifice au fost identificate atât posibilități de dezvoltare individuală, cât și potențiale colaborări interdisciplinare. Echipa proiectului va continua să disemineze rezultatele obținute în cadrul proiectului atât la manifestări științifice (naționale și internaționale), cât și prin publicarea acestora în reviste/jurnale de specialitate.